Pescărușul râzător – Larus ridibundus
Clasificare
- Regn: Animalia
- Clasa: Aves
- Ordin: Charadriiformes
- Familie: Laridae
- Genul: Larus
- Specie: Larus ridibundus
Caractere de identificare
Lungimea medie a corpului 38 cm, este argintiu pe spate, cu capul și vârful aripilor cafeniu-închis, iar în restul corpului alb. Iarna, capul este complet alb, cu câte o pată neagră în regiunea urechii.
Distribuție
Populația cuibăritoare din Europa este foarte mare, fiind cuprinsă între 1.340.000 și 1.990.000 de perechi. În România, populația cuibăritoare este cuprinsă între 4.000 și 10.000 de perechi și are o tendință crescătoare, iar efectivele care trec în timpul pasajelor sunt formate din 100.000-300.000 de exemplare.
Mediul de viață și biologia speciei
Specia cuibărește în principal în interiorul continentului. Preferă zonele umede superficiale, inundate temporar, cu vegetație înaltă. Alcătuiește colonii pe malul lacurilor, lagunelor, râurilor lent curgătoare, în delte, mlaștini cu movile, dar pot cuibări în zonele ridicate ale mlaștinilor sărate, pe dune și insule în apropierea coastelor. Mai folosește și habitate artificiale, precum bălți, canalizări, balastiere, canale și zone inundate. Poate cuibări și în mlaștinile desecate, pe dune de nisip, în zone litorale și pe insule stâncoase. În timpul iernii apare mai ales în habitate din zona coastei, având o preferință față de estuare cu maluri nisipoase sau nămoloase și în general evită zonele de coastă stâncoase sau expuse. În această perioadă poate să apară în interiorul continentului vizitând terenuri arabile, pășuni umede, parcuri, stații de epurare, rezervoare de apă și înnoptează pe malurile nisipoase și cu pietriș ale lacurilor. În sălbăticie , durata medie de viață este de 11 ani.
Maturitatea sexuală este atinsă la vârsta de doi ani. Se hrănește în diferite habitate, în principal cu hrană de origine animală. Urmărește tractoarele care seamănă, vizitează depozitele de deșeuri și locurile de deversare a reziduurilor menajere pe malul râurilor. Prinde animale vii, dar nu refuză nici hoiturile. Cuibărește în lunile aprilie și mai în colonii cu densitate mare, alcătuite din mai multe mii de perechi, adeseori cu alte specii de pescăruș și chire. În aceste colonii fiecare pereche își apără teritoriul. În ritualul nupțial, masculul hrănește femela. Comportamentul indivizilor în colonie este influențat de ritualuri complexe, însoțite de strigăte puternice.
Construiește un cuib foarte simplu, amplasat pe sol sau între plante. Ponta de 2-3 ouă este clocită de ambii părinți, timp de 23-26 de zile. Puii nu părăsesc imediat cuibul, dar la vârsta de 10 zile deja se îndepărtează de acesta. Ambii părinți se implică în hrănirea și apărarea puilor. Ei părăsesc definitiv cuibul după 33-37 de zile, când deja știu să zboare. O prereche de pescăruș râzător produce un singur rând de pui pe an.
Amenințări și măsuri de conservare
Specia este amenințată de pierderea și alterarea habitatului, poluarea și gestionarea defectuoasă a apelor. Se recomandă respectarea restricțiilor în zonele ripariene și costiere, inclusiv a celor care se referă la construcții, managementul nivelului de apă din ecosisteme acvatice, în concordanță cu necesitățile ecologice ale speciei, managementul deșeurilor și al apelor uzate în jurul zonelor umede, evaluarea nivelului de poluare a zonei umede și executarea programelor destinate îmbunătățirii calității apei.
Activitățile antropice din apropierea coloniilor pot fi limitate prin crearea unei zone de tampon de cel puțin 50 m, unde activitatea piscicultorilor trebuie interzisă în perioada de cuibărit. Este important să se încurajeze folosirea produselor agrochimice selective și cu toxicitate redusă și să se evite folosirea semințelor tratate pe terenurile din vecinătate. Este necesară inventarierea zonelor de reproducere, a zonelor de migrație, hrănire și aglomerare importante pentru conservarea speciei. Este utilă și promovarea studiilor referitoare la biologia speciei.
Bibliografia
- Fântână Ciprian, Kovács Istvan, Benkő Zoltán, Daròczi Szilárd, Domșa Cristian, Veres-Szászka Judit (editori), 2022, Atlas al speciilor de păsări de interes comunitar din România, ediția a II-a – Iubește păsările, salvează natura!, Proiect finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor- Direcția Biodiversitate, coordonare științifică Societatea Ornitologică Română și Asociația pentru Protecția Păsărilor și a Naturii Grupul Milvus, produs de EXCLUS PROD SRL, p. 250.
- Radu Dimitrie, 1983, Mic atlas ornitologic – Păsările lumii, Editura Albatros, București, p. 84.