Presură de stuf

Presură de stuf – Emberiza schoeniclus

Clasificare

  • Regnul: Animalia
  • Clasa: Aves
  • Ordin: Passeriformes
  • Familie: Emberizidae
  • Gen: Locustella
  • Specie: Locustella luscinioides  

Caractere de identificare

Este presură de talie medie, cu lungimea corpului de 13,5-15,5 cm. Cântărește10-28 g.

Penajul este predominant maroniu și alb-gălbui, cu striuri negre și lateralele cozii albe. Obrajii sunt ușor negricioși, iar picioarele roșii-maronii sau negre.

Specia prezintă dimorfism sexual. Vara masculul are capul și gușa  de culoare neagră, cu o bandă albă pe gât și la nivelul mustății. Masculii se diferențiază de obicei prin gușa întunecată sau neregulat pătată.  Femelele au centrul gușii nepătat, alb-gălbui, cu linii negre distincte pe lateral.

Supraalarele sunt mici, roșii-maronii. Obrajii sunt ușor negricioși. Picioarele sunt roșii maronii sau negre.

Deși presura de stuf este o specie discretă, bine camuflată în vegetație, în sezonul de cuibărit masculul poate fi ușor observat și auzit, cântând de pe tulpinile de stuf sau din vârful tufișurilor.

Distribuția

Presura de stuf este răspândită pe aproape tot teritoriul Eurasiei. Iernează în nordul Africii. Populația europeană reprezintă 35% din populația mondială și este cuprinsă între 4 060 000 și 7 020 000 de perechi cuibăritoare, în perioada 1980-2013 cunoscând un declin moderat.

În România, populația de presură de stuf este cuprinsă între 51 010 și 124 218 de perechi cuibăritoare. În România distribuția speciei este fragmentată, condiționată de prezența habitatului constând în întinderi de stuf. Cuibărește din zonele joase de câmpie și Delta Dunării, până în zonele de deal.

Mediul de viață și biologia speciei

Presura de stuf populează zonele umede cu stufăriș, precum mlaștini, lacuri sau ape lent curgătoare. Iarna, majoritatea păsărilor care au clocit vara în România se îndreaptă spre locurile de iernat din nord-estul Africii și sud-vestul Asiei. În locul lor sosesc populațiile unei subspecii nordice, împreună cu unele exemplare ale subspeciei care a clocit la noi. Longevitatea maximă în libertate este de 11 ani și două luni.

Hrana constă predominant din felurite semințe. Aceasta hrană vegetală, mai ales în perioada critică de creștere a puilor, este suplimentată cu nevertebrate mici.

Sezonul de reproducere durează din aprilie până în iulie. Masculii se instalează în vârful unui tufiș sau al unei tulpini de stuf. Ei cântă pentru atragerea femelelor. Atunci când sesizează un pericol potențial, cu un zbor brusc, neuniform și săltat, se ascunde rapid în stufăriș. Femela construiește cuibul într-un tufiș sau pe un mănunchi de fire de stuf din iarbă, rămurele sau frunze de trestie, foarte aproape de sol și căptușește interiorul cuibului este căptușit cu mușchi. Ponta este formată din 3-6 ouă de culoare verde-maronie, cu ornamente de culoare maroniu-închis. Clocește mai mult femela. Incubația durează aproximativ 14 zile. Puii sunt hrăniți cu insecte de către ambii părinți. Dacă este nevoie, prădătorii ajunși în vecinătatea cuibului sunt alungați de la cuib de către unul din părinți. Pentru a îndepărta pericolul de cuib, părintele vigilent se preface a fi rănit, târându-se pe sol sau zburând cu aripile parțial deschise. Puii devin capabili să părăsească cuibul după 9-12 zile.

O pereche poate avea două sau chiar trei rânduri de pui pe an, în funcție de condițiile de mediu.

Amenințări și măsuri de conservare

Principala amenințare este legată de pierderea și degradarea zonelor umede cu stuf și gestionarea nefavorabilă a acestora prin tăierea intensivă a stufului sau drenare, poluarea apelor. Un aspect negativ important este arderea stufului,  având în vedere că specia preferă pentru cuibărit zonele cu stuf compact, înalt, rămas din anii precedenți.

Ca măsuri de conservare sunt necesare: respectarea restricțiilor de construcție în zonele ripariene, managementul vegetației palustre, cu scopul de a o menține la un nivel ecologic optim pentru specie,  interzicerea arderii vegetației ripariene, menținerea și conservarea stufărișurilor întinse cu apă permanentă ca habitat caracteristic, interzicerea recoltării sau a incendierii stufului, managementul adecvat al deșeurilor și al apelor uzate în jurul zonelor umede, măsuri pentru evitarea eutrofizării și sedimentării zonelor umede, managementul nivelului de apă din ecosistemele acvatice să asigure necesitățile ecologice ale speciei. Între terenurile cultivate și zonele umede să se menținerea fâșii necultivate de minimum 1,5 m, unde folosirea chimicalelor să fie strict interzisă și să se încurajeze folosirea produselor agrochimice selective și cu toxicitate redusă și să se evite folosirea semințelor tratate pe terenurile din vecinătate, încurajând producția organică.

Se recomandă inventarierea zonelor de reproducere actuale și potențiale, identificarea zonelor de migrațiune, hrănire și aglomerare importante și promovarea studiilor referitoare la diverse aspecte ale biologiei speciei, inclusiv cele referitoare la parametrii demografici.

Bibliografia

    • Fântână Ciprian, Kovács Istvan, Benkő Zoltán, Daròczi Szilárd, Domșa Cristian, Veres-Szászka Judit (editori), 2022, Atlas al speciilor de păsări de interes comunitar din România, ediția a II-a – Iubește păsările, salvează natura!, Proiect finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor- Direcția Biodiversitate, coordonare științifică Societatea Ornitologică Română și Asociația pentru Protecția Păsărilor și a Naturii Grupul Milvus, produs de EXCLUS PROD SRL, p. 576-577;
    • Lars Svensson, Hakan Delin, 1988, Photographic guide to the birds of Britain and Europe, Passerines p. 278, Chancellor Press, London
    • Svensson (text și hărți), 2017, Ghid pentru identificarea păsărilor. Europa și zona mediteraneană, traducerea și adaptarea în limba română: Societatea Ornitologică română, Emanuel Ștefan Baltag, Sebastian Bugariu, Alida Barbu, p.392;
    • Radu Dimitrie, 1983, Mic atlas ornitologic – Păsările lumii, Editura Albatros, București, p. 124;
    • https://pasaridinromania.sor.ro/
    • Ornitodata | Presură de stuf (sor.ro)
    • https://ornitodata2.sor.ro/specii/552/presura-de-stuf-emberiza-schoeniclus
Follow Us