Presură galbenă

Presură galbenă – Emberiza citrinella

Clasificare

  • Regnul: Animalia
  • Clasa: Aves
  • Ordin: Passeriformes
  • Familie: Emberizidae
  • Gen: Emberiza
  • Specie: Emberiza citrinella  

Caractere de identificare

Presura galbenă poate fi văzută pe arborii înalți sau în tufișuri. Lungimea corpului este de 15-17 cm.

Mantaua, spatele sunt de culoare maroniu-măslinie, cu striuri negre. Ciocul este mic, cu mandibula gri-albăstrui deschis. Coada este lungă, cu mult alb pe laturi.

Elementele de culoare galbenă sunt prezente în toate tipurile de penaj. Numele științific al speciei provine din cuvântul latin citrus – lămâie, cu referire la culoarea galbenă a penajului.

Vara, masculul are capul gălbui cu linii negre pe creștet și pe margini. Ventral, penajul este

gălbui-intens, cu mult verzui-măsliniu și roșu-maroniu pe piept și cu flancurile roșii maronii striate. Pe partea dorsală penajul este roșcat-gălbui cu striații negre și târtița roșcată. Toamna, masculul se recunoaște prin galbenul intens de pe cap și de pe părțile ventrale, dar și prin verzui-măsliniul și maroniu-roșiaticul de pe piept.

Femela, prezintă nuanțe mult mai șterse comparativ cu cele ale masculului. Vara, femela are  

creștetul gri-verzui, striat, uneori cu o pată galbenă. Pe laturile capului este gri-verzui, lipsind nuanțele de galben. Ventral, penajul ei este gălbui-deschis, cu striuri gri-negricioase pe piept și pe flancuri. În prima iarnă, femela este maronie aproape complet, cu striuri pe cap și alb-gălbui ventral, cu doar o tentă slabă de galben.

            Cântecul presurei galbene a inspirat de-a lungul timpului diverși artiști. Se pare că Beethoven, atunci când a compus Simfonia a V-a a fost inspirat de cântecul acestei specii.

Distribuția

Presura galbenă este răspândită în toată Europa, exceptând Peninsula Iberică, dar și și în Asia de Est și Centrală. Iarna, unele populații migrează în sudul Europei, în Turcia și în jurul Mării Caspice.

Populația din Europa reprezintă 60% din suprafața mondială și este cuprinsă între 12 080 000 și 19 900 000 de perechi cuibăritoare.

În România, presura galbenă este răspândită în toată țara, fiind între 909 628 și 1 252 441 de perechi cuibăritoare.

Mediul de viață și biologia speciei

Pentru cuibărit alege habitatele de păduri rare, terenurile cultivate cu arbuști, pășunile din vecinătatea pădurilor, arborii de pe marginea drumurilor de țară, parcurile și livezile, dar și grădinile mai mari. Este o specie predominant sedentară, însă sunt și exemplare care migrează. În sezonul cald preferă ținuturile împădurite de șes și de deal, unde și cuibărește. Iarna coboară în ținuturile joase, unde apar și exemplare nordice. Longevitatea maximă este de 13 ani.

Hrana este procurată în special de pe sol. Indivizii maturi, consumă cereale și diferite semințe, preferând mai des troscotul și trifoiul. Puii sunt hrăniți în special cu hrană de origine animală, constând din insecte, melci, râme și alte nevertebrate.

Reproducerea are loc în lunile mai-iunie, uneori și mai devreme, în aprilie. Femela construiește cuibul pe sol sau în apropierea solului, din diferite bețe și ierburi uscate și îl căptușește cu mușchi, păr și rămurele. O pereche are două ponte pe vară, mai rar trei ponte. Femela depune 4-5 ouă, pe rând, la un interval de o zi unul de altul. Ouăle sunt albe cu o tentă albăstruie, cenușie sau purpurie, ornate cu pete sau cu liniuțe cenușii-purpurii sau purpurii-roșietice. Femela clocește timp de 11-14 zile, timp în care masculul apără teritoriul. Puii sunt nidicoli, cu puf lung, des, de culoare cenușie, cu gâtlejul roz și cașul gălbui. Ei deschid ochii abia la 5 zile după eclozare și rămân dependenți de părinții care îi hrănesc intens până la vârsta de 9-14 zile. După numai 16 zile de la eclozare, puii sunt capabili să zboare.

Amenințări și măsuri de conservare

Populațiile de presură galbenă sunt amenințate de modificarea, fragmentarea și pierderea habitatului, managementul necorespunzător al pădurii, utilizarea intensă a pesticidelor, eliminarea fâșiilor necultivate dintre terenurile arabile.

Se recomandă, în scopul conservării, interzicerea noilor proiecte urbane, incluzând așezările împrăștiate în habitatele de pădure importante pentru reproducerea, hrănirea și odihna speciei, corelarea lucrărilor silvice cu biologia speciei, pentru a evita perturbarea ei în special în perioada de reproducere, menținerea stratului subarbustiv în pădurile exploatate, menținerea și accentuarea coridoarelor între zonele de pajiști spontane incluzând și arbori, linii de arbori și grupuri de arbori neproductivi dispersate, conservarea, crearea și promovarea terenurilor necultivate cu o vegetație corespunzătoare pentru specie, menținerea miriștilor și interzicerea arderii acestora.

În agricultură și silvicultură se urmărește reducerea folosirii insecticidelor și erbicidelor, iar în lipsa alternativelor, folosirea substanțelor cu toxicitate și persistență minimă ar trebui să fie justificată și aplicată pe terenurile de reproducere a speciei numai în afara perioadei de reproducere.

Este de dorit să re realizeze inventarierea zonelor de reproducere actuale și potențiale, identificarea zonelor importante pentru conservarea speciei și să fie promovate studiile referitoare la diverse aspecte ale biologiei speciei, inclusiv studiile care vizează parametrii demografici.

Bibliografia

      • Fântână Ciprian, Kovács Istvan, Benkő Zoltán, Daròczi Szilárd, Domșa Cristian, Veres-Szászka Judit (editori), 2022, Atlas al speciilor de păsări de interes comunitar din România, ediția a II-a – Iubește păsările, salvează natura!, Proiect finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor- Direcția Biodiversitate, coordonare științifică Societatea Ornitologică Română și Asociația pentru Protecția Păsărilor și a Naturii Grupul Milvus, produs de EXCLUS PROD SRL, p. 570-571;
      • Lars Svensson, Hakan Delin, 1988, Photographic guide to the birds of Britain and Europe, Passerines p. 280 , Chancellor Press, London
      • Svensson (text și hărți), 2017, Ghid pentru identificarea păsărilor. Europa și zona mediteraneană, traducerea și adaptarea în limba română: Societatea Ornitologică Română, Emanuel Ștefan Baltag, Sebastian Bugariu, Alida Barbu, p. 398;
      • https://pasaridinromania.sor.ro/
      • Ornitodata | Presură galbenă (sor.ro)
      • https://ornitodata2.sor.ro/specii/545/presura-galbena-emberiza-citrinella
Follow Us