Presura sură - Administrația Parcul Natural Văcărești

Presura sură – Emberiza calandra

Clasificare

Regnul: Animalia
Clasa: Aves
Ordin: Passeriformes
Familie: Emberizidae
Gen: Emberiza
Specie: Emberiza calandra

Caractere de identificare

Este o presură de talie mare, cu lungimea corpului este de 16-19 cm. Cântărește 32-67 g.

Presura sură nu prezintă dimorfism sexual. Corpul este masiv, capul adesea pare mai mare, iar ciocul este gros. Penajul este asemănător cu cel al ciocârliei, cu striuri întunecate, gri-maronii dorsal și alb-gălbui ventral, cu striuri pe laturile gușii, pe piept și pe flancuri. Numele științific al speciei, calandra, provine din cuvântul grecesc kalandra/kalandros care se referă la o specie de ciocârlie, făcând referire la asemănarea presurei sure cu ciocârlia.

Coada este lipsită de alb. Laturile capului nu prezintă un model evident, au striuri negricioase pe fundalul alb-gălbui, cu dungi întunecate pe lateralele gușii și pe limita inferioară a obrajilor și cu o pată întunecată în partea din spate a penelor auriculare. Pe piept prezintă striații care pot fuziona formând un model neregulat și întunecat. Picioarele și laturile ciocului sunt roz-gălbui. Pe distanțe scurte, zborul este greoi, cu picioarele atârnate, dar poate efectua și zboruri lungi, cu onduleuri mari.

Masculul poate fi văzut în locuri înalte, cântând din postură verticală, cu capul aplecat pe spate și ciocul larg deschis. Cântecul este caracteristic. O strofă scurtă, repetată, începe mai ezitant și se termină cu un zornăit accelerat.

Distribuția

Arealul speciei este reprezentat în principal de sudul și centrul Europei, nordul Africii și Asia până în Kazahstan, unde este limita estică a speciei. În cea mai mare parte a arealului său este o specie sedentară, dar populațiile din zonele reci pot migra spre sud.

Populația europeană este cuprinsă între 18 300 000 și 31 300 000 de perechi cuibăritoare, reprezentând 20% din populația globală. În perioada 1980-2013 populația a cunoscut un declin moderat.

În România, specia are o distribuție foarte largă, fiind prezentă în habitate deschise în toate regiunile, cu excepția zonelor montane. Populația cuibăritoare din România este cuprinsă între 4 047 595 și 4 790 635 de perechi, cu tendință ascendentă.

Mediul de viață și biologia speciei

Presura sură preferă în câmpurile deschise, presărate cu tufișuri sau arbori, fiind întâlnită în special pe terenurile agricole, în special pășuni și câmpuri cu cereale. La sosirea iernii, indivizii speciei se adună în stoluri, deseori împreună cu presura galbenă (Emberiza citrinella).

Longevitatea în sălbăticie este de aproximativ 10 ani.

Hrana este de origine vegetală în proporție de 75%, constând din semințe, cereale, frunze sau fructe de pădure, fiind suplinită cu nevertebrate mici, precum diferite insecte, păianjeni și melci. Puii sunt hrăniți cu insecte aproape în exclusivitate.

Masculul începe să cânte în perioada martie-aprilie, instalat în locuri înalte, precum arbori, tufișuri, scaieți înalți, linii de telefonie sau electricitate. În timpul sezonului de reproducere își apără teritoriul. Masculul poate fi poligin și se poate împerechea cu până la trei femele și se întâmplă ca unii masculi să rămână fără pereche. Masculul nu joacă un rol major în creșterea puilor și îi hrănește doar după ce au mai crescut. Cuibul, construit de către femelă din iarbă uscată, tulpini și rădăcini subțiri, este căptușit cu păr de mamifere sau fire de iarbă fine și este camuflat pe sol, printre ierburi. Femela depune 3-5 ouă maronii-roșietice cu vermiculații fine și le clocește timp de 12-14 zile. Puii sunt hrăniți în primele 4 zile de la eclozare doar de către femelă, apoi și de către tată. Puii părăsesc cuibul la 9-12 zile de la eclozare și, fiind încă incapabili de zbor se ascund în tufișurile din apropiere fiind hrăniți de către părinți până ce zboară și devin complet independenți. În anii cu condiții climatice favorabile și hrană suficientă, femela poate depune a doua pontă.

Amenințări și măsuri de conservare

Principalele amenințări la adresa speciei sunt legate de alterarea și pierderea habitatelor cauzate de schimbarea folosirii terenurilor prin intensivizarea agriculturii, uniformizarea habitatelor prin unirea parcelelor și eliminarea zonelor naturale dintre ele, folosirea pe scară largă a pesticidelor și contaminarea prin produse agricole, la care se adaugă mortalitatea și alte efecte cauzate de prădători, și nu în ultimul rând, efectul diferitelor activități antropogene.

Pentru a conserva populațiile de presură sură, se impune un complex de măsuri, constând în: interzicerea împăduririi regiunilor de stepă, menținerea și dezvoltarea unui peisaj de tip mozaic în regiunile uscate ale zonelor cultivate cu plante erbacee, având în vedere preferința speciei pentru câmpurile deschise, menținerea și accentuarea coridoarelor între zonele de pajiști spontane incluzând și arbori, linii de arbori și grupuri de arbori neproductivi dispersate, conservarea, crearea și promovarea terenurilor necultivate cu o vegetație corespunzătoare pentru specie, menținerea miriștilor și interzicerea arderii miriștilor, întreținerea adecvată a miriștii, reducerea chimicalelor folosite în agricultură, aplicarea chimicalelor mai puțin toxice și persistente, regularizarea perioadelor de folosire a erbicidelor în funcție de fenologia speciei, ajustarea calendarului agricol cu biologia speciei, evitarea extinderii industriale și urbane, controlul populațiilor de pisici și câini domestici sau sălbăticiți.

Este de dorit să fie inventariate zonelor de reproducere actuale și potențiale, să fie identificate zonele de cuibărire, migrațiune, hrănire și aglomerare importante pentru conservarea speciei și să se promoveze studiile care vizează diverse aspecte ale biologiei speciei, inclusiv cele referitoare la parametrii demografici.

Bibliografia

- - - Fântână Ciprian, Kovács Istvan, Benkő Zoltán, Daròczi Szilárd, Domșa Cristian, Veres-Szászka Judit (editori), 2022, Atlas al speciilor de păsări de interes comunitar din România, ediția a II-a – Iubește păsările, salvează natura!, Proiect finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor- Direcția Biodiversitate, coordonare științifică Societatea Ornitologică Română și Asociația pentru Protecția Păsărilor și a Naturii Grupul Milvus, produs de EXCLUS PROD SRL, p. 568-569;
    - Lars Svensson, Hakan Delin, 1988, Photographic guide to the birds of Britain and Europe, Passerines p. 274 , Chancellor Press, London
    - Svensson (text și hărți), 2017, Ghid pentru identificarea păsărilor. Europa și zona mediteraneană, traducerea și adaptarea în limba română: Societatea Ornitologică Română, Emanuel Ștefan Baltag, Sebastian Bugariu, Alida Barbu, p. 398 ;
    - https://pasaridinromania.sor.ro/
    - Ornitodata | Presura sură (sor.ro)
    - https://ornitodata2.sor.ro/specii/554/presura-sura-emberiza-calandra