
Privighetoarea roșcată – Luscinia megarynchos
Clasificare
- Regn: Animalia
- Clasa: Aves
- Ordin: Passeriformes
- Familie: Muscicapidae
- Gen: Luscinia
- Specie: Luscinia megarynchos
Caractere de identificare
Corpul este lung de 16 cm, cafeniu, iar coada este ruginie. Are un cântec foarte plăcut.
Distribuția
Este o specie cu o vastă arie de răspândire în palaercticul de vest. Se găsește în Europa și nordul Africii, în sudul Rusiei, în este până în Crimeea și peninsula Krasnodar, Turcia și Levant, Iran, Turkmenia și Mongolia. Este o specie migratoare, majoritatea populațiilor europene iernând în partea de est a Africii centrale. Populația europeană este cuprinsă între 10.700.000 și 20.300.000 de perechi cuibăritoare, ceea ce reprezintă jumătate din populația mondială a speciei. În România, privighetoarea roșcată este mai frecventă în zona colinară a Moldovei, Depresiunea Transilvaniei și în luncile de-a lungul sectorului inferior al Dunării. Populația cuibăritoare din România este estimată la 714.687-1.010.434 de perechi, fiind importantă la nivel european.
Mediul de viață și biologia speciei
Trăiește în păduri cu strat bogat de subarboret, în parcuri, lunci și tufărișuri, adesea în apropierea zonelor umede, dar și în zone mai aride cu tufișuri dese. Foarte frecvent poate fi întâlnită în habitate antropizate, precum livezi, grădini și parcuri din localități. Longevitatea maximă este de opt ani și patru luni. Maturitatea sexuală este atinsă la vârsta de un an.
Hrana este compusă din insecte adulte și larve, păianjeni, melci, alte nevertebrate de talie mică. Fructe și uneori semințe. Se hrănește atât de pe sol, cât și din stratul de frunziș. Este o specie monogamă, sezonul de cuibărit începând de la mijlocul lunii mai. Cântecul nupțial este efectuat în special de către mascul, pe toată durata zilei, seara și uneori toată noaptea. Cântecul este caracteristic, foarte frumos și cu numeroase intonații, variind în funcție de găsirea unei femele și stabilirea unei perechi. Sezonul de împerechere este extrem de epuizant pentru masculi, care consumă o mare cantitate de energie, cântând și alungând alți pretendenți din propriul teritoriu.
Cuibul este instalat pe sol sau în vegetația joasă, în desiș, la maximum 30 cm de la sol, foarte bine camuflat. Este construit de către femelă din diverse materiale vegetale, precum frunze uscate și fire de iarbă. Ponta este formată din 4-6 ouă, clocite de femelă timp de 13-14 zile. Ouăle sunt de culoare albastru-deschis sau albastru-verzui, pătate foarte fin cu maro-roșcat. Puii rămân în cuib 11-12 zile, până ating vârsta de zbor, în tot acest timp fiind hrăniți de către ambii părinți.
Amenințări și măsuri de conservare
Specia poate fi amenințată de modificarea, fragmentarea și pierderea habitatului, alterarea și pierderea habitatelor în urma activităților agricole sau a schimbării folosinței terenurilor, contaminarea prin produse agricole. Sunt recomandate numeroase și variate măsuri de conservare, precum potrivirea lucrărilor silvice cu biologia speciei, pentru a evita perturbarea ei în perioadele de reproducere, menținerea stratului subarbustiv în pădurile exploatate, păstrarea unui mozaic de habitate cu prezența pâlcurilor de copaci și arbuștilor în zonele deschise agricole, menținerea și accentuarea coridoarele între zonele de pajiști spontane incluzând și arbori, linii de arbori și grupuri de arbori neproductivi dispersate, reducerea folosirii insecticidelor și erbicidelor în agricultură și silvicultură. În caz de necesitate și în lipsa alternativelor, folosirea substanțelor cu toxicitate și persistență minimă ar trebui să fie justificată și aplicată pe terenurile de reproducere a speciei numai în afara perioadei de reproducere. Trebuie evitată împădurirea zonelor de tufăriș și trebuie evitate și penalizate incendiile din tufărișuri. Se recomandă inventarierea zonelor de reproducere, atât a celor actuale, cât și a celor potențiale.
Bibliografia
- Fântână Ciprian, Kovács Istvan, Benkő Zoltán, Daròczi Szilárd, Domșa Cristian, Veres-Szászka Judit (editori), 2022, Atlas al speciilor de păsări de interes comunitar din România, ediția a II-a – Iubește păsările, salvează natura!, Proiect finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor- Direcția Biodiversitate, coordonare științifică Societatea Ornitologică Română și Asociația pentru Protecția Păsărilor și a Naturii Grupul Milvus, produs de EXCLUS PROD SRL, p. 402.
- Radu Dimitrie, 1983, Mic atlas ornitologic – Păsările lumii, Editura Albatros, București, p. 198.