Rața cu cap castaniu

Rața cu cap castaniu – Aythya ferina

Clasificare

  • Regnul: Animalia
  • Clasa: Aves
  • Ordin: Anseriformes
  • Familie: Anatidae
  • Gen: Aythya
  • Specie: Aythya ferina

Caractere de identificare

Este o rață scufundătoare de talie medie. Creștetul are aspect conic, prezintă gât și cioc lung. Aripile prezintă dungi gri neclare. Masculul cuibăritor are capul castaniu intens, ciocul negru, ochi roșiatici, pieptul negru și lucios, flancul și spatele cenușiu deschis, posteriorul negru. În eclipsă pieptul și posteriorul gri-maroniu închis și capul roșcat șters. Femela are corpul gri-maroniu, iar ochii maro-roșcat Prezintă inel orbital și o linie în spatele ochiului. Juvenilii seamănă cu femela adultă, au ochii de culoare galben-oliv, lipsind linia din spatele ochiului.

Distribuție

Specia are un areal mare care cuprinde, în perioada de cuibărit, centrul și sudul Europei, vestul și centrul Asiei. Iernează în sudul Europei, Asia Mică, nordul Africii și sudul Asiei. Populația europeană este de 397.000-570.000 de indivizi.

 

În România este o specie cuibăritoare relativ frecventă în zonele cu habitat potrivit, fiind întâlnită în Dobrogea, Muntenia, Oltenia, banat, Moldova și Transilvania. Iarna, efective importante sunt cantonate în Deltă, pe cursul Dunării și pe cursurile și lacurile limitrofe râurilor mari din țară. În România este de 3.050-12.315 de perechi cuibăritoare, tendința fiind descrescătoare. În timpul pasajelor pot fi observate între 20.000 și 40.000 de exemplare. Iernează la noi un număr de 14.549-35.738 de exemplare.

Mediul de viață și biologia speciei

Specia poate fi întâlnită într-o varietate mare de zone umede. Preferă lacurile dulci sau salmastre de cel puțin câteva hectare, cu adâncime de 1,5-2m, cu vegetație submergentă bogată și care sunt înconjurate de zone dense de stuf. În timpul iernii și în migrație, poate fi întâlnită și pe lacuri de acumulare.


Este o specie omnivoră, consumând în special vegetație submersă, dar și insecte acvatice și crustacee mici. Hrana este obținută în special prin scufundări. Specie puternic gregară în afara sezonului de cuibărit. Masculii încep să se asocieze în stoluri mici începând cu a doua parte a lunii mai, când încă femelele sunt pe cuib. și instalează cuibul în apropierea apei, pe sol, în vegetație densă.


Poate cuibări și pe întinderea zonei umede, cuibul fiind amplasat deasupra nivelului apei pe substratul solid format de tulpinile de trestie culcate. Perioada de cuibărit durează între jumătatea lunii aprilie, începutul lunii mai și mijlocul lunii iunie. Este depusă o singură pontă pe an, formată din 8-10 ouă eliptice de culoare gri-verzuie, pe care femela le clocește singură timp de 25 de zile. Puii sunt nidifugi, părăsesc cuibul la câteva ore după eclozare și sunt îngrijiți numai de către femelă.

Amenințări și măsuri de conservare


Specia este amenințată de pierderea și alterarea habitatului, poluarea și gestionarea defectuoasă a apelor, vânătoarea, mortalitatea cauzată de uneltele de pescuit, perturbarea antropogenă. Se recomandă respectarea restricțiilor în zonele ripariene și costiere, menținerea vegetației palustre la un nivel ecologic optim, managementul deșeurilor și al apelor uzate în zona habitatelor importante pentru specie, folosirea produselor agrochimice selective și cu toxicitate redusă, evitarea folosirii semințelor tratate în vecinătatea zonelor umede, managementul nivelului de apă din rezervoare, în acord cu necesitățile speciei, crearea insulelor pentru reducerea riscului de prădare și pentru a ajuta la reproducerea speciei în zonele umede artificiale sau seminaturale, interzicerea vânătorii și braconajului, limitarea folosirii plaselor pentru pescuit pentru a preveni prinderea accidentală a păsărilor, inventarierea zonelor de reproducere, identificarea zonelor de migrație, hrănire și aglomerare importante pentru specie, promovarea studiilor referitoare la biologia speciei.

Bibliografia

  • Fântână Ciprian, Kovács Istvan, Benkő Zoltán, Daròczi Szilárd, Domșa Cristian, Veres-Szászka Judit (editori), 2022, Atlas al speciilor de păsări de interes comunitar din România, ediția a II-a – Iubește păsările, salvează natura!, Proiect finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor- Direcția Biodiversitate, coordonare științifică Societatea Ornitologică Română și Asociația pentru Protecția Păsărilor și a Naturii Grupul Milvus, produs de EXCLUS PROD SRL, p. 144.
  • Svensson (text și hărți), 2017, Ghid pentru identificarea păsărilor. Europa și zona mediteraneană, traducerea și adaptarea în limba română: Societatea Ornitologică română, Emanuel Ștefan Baltag, Sebastian Bugariu, Alida Barbu.
  • Radu Dimitrie, 1983, Mic atlas ornitologic – Păsările lumii, Editura Albatros, București, p. 135.
Follow Us