Biodiversitatea parcului
Boicușul
Este o pasăre mai mică decât vrabia, are doar 10-11 cm. Iese însă în evidență datorită cuibului extraordinar pe care și-l construiește. Acest cuib, sub forma de cimpoi, este de regulă amplasat pe deasupra apei, la capătul crengilor unei sălcii.
Mierla
Mierla (Turdus merula) este cea mai urbanizată specie de sturz, trăiește în fiecare oraș și se hrănește mai ales cu viermi, însă toamna și iarna consumă cu plăcere și fructele de soc, păducel sau porumbar.
Silvia cu cap negru
Silvia cu cap negru (Sylvia atricapilla) este o pasăre de talie mai mică chiar și decât o vrabie, masculul are creștetul negru, iar femela, maro.
Poate fi recunoscută după cântecul melodios caracteristic speciei care poate fi auzit dinspre coronament.
Graur
Graurii (Sturnus vulgaris) preferă zonele antropice urbane sau suburbane, unde structurile artificiale și copacii le oferă locuri de cuibărit. Imită cântecele altor păsări.
Pițigoiul de stuf
Pițigoiul de stuf (Panurus biarmicus) preferă în special zonele dense și mari de stufăriș și păpuriș. Masculul are spatele și coada maro-gălbui, capul gri deschis și două „mustăți” negre. Acestea lipsesc la femelă, care are penajul mai deschis la culoare.
Grangurul
Grangurul (Oriolus oriolus) este un vizitator de vară, care se hrănește cu insecte, dar ocazional și cu fructe. Este o specie timidă, care își construiește cuibul în formă de cupă, agățat de ramuri în formă de furcă. „mustăți” negre.
Cormoranul mic
Cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus) înnoptează în număr impresionant în parc, peste 500 de exemplare în anumite perioade ale anului. Specia nu cuibărește aici și își asigură hrana atât din parc, cât și din râul Dâmbovița.
Pescărușul râzător
Pescărușul râzător (Larus ridibundus) este prezent pe tot parcursul anului. Poate fi observat în zbor sau odihnindu-se pe suprafața apei. Lungimea medie a corpului 38 cm, este argintiu pe spate, cu capul și vârful aripilor
cafeniu-închis, iar în restul corpului alb.
Privighetoarea roșcată
Corpul este lung de 16 cm, cafeniu, iar coada este ruginie. Are un cântec foarte plăcut. Trăiește în păduri cu strat bogat de subarboret, în parcuri, lunci și tufărișuri, adesea în apropierea zonelor umede, dar și în zone mai aride cu tufișuri dese.
Stârcul pitic
Stârcul pitic (Ixobrychus minutus) este stârcul cel mai mic, mai mic decât o găinușă de baltă, adultul având lungimea de 33-38 cm. Masculii au coloritul gălbui cu mijlocul spatelui și aripile negricioase. Femelele și puii au penajul cafeniu-roșcat.
Vânturelul roșu
Vânturelul roșu (Falco tinnunculus) are corpul ruginiu, lung de aproximativ 35 cm, cu pete negricioase pe spate și piept.
Masculii au capul și coada albăstrui, iar de la colțul gurii pornește o mustață negricioasă.
Măcăleandrul
Măcăleandrul (Erithacus rubecula), cunoscut și sub numele de gușă roșie, apare doar în migrație în tufărișurile de aici, venind din pădurile întinse ale Europei, în drumul său spre sudul continentului, unde își petrece iarna.
Rața roșie
Rața roșie (Aythya nyroca) cuibărește în stufărișurile parcului. Populațiile acestei specii sunt periclitate pe plan mondial, iar România are obligația de a proteja specia, întrucât peste jumătate din populația europeană a acesteia cuibărește la noi.
Chirighița cu obraz alb
Specia emblemă a parcului, chirighița cu obraz alb (Chlidonias hybridus), începe să cuibărească în momentul în care vegetația flotantă de pe lac a crescut suficient cât să își poată construi cuibul.
Rața cu cap castaniu
Rața cu cap castaniu (Aythya ferina) este o rață scufundătoare de talie medie. Creștetul are aspect conic, prezintă gât și cioc lung. Aripile prezintă dungi gri neclare.
Eretele de stuf
Eretele de stuf (Circus aeruginosus) este o specie de pasăre răpitoare care cuibărește sporadic în parc. Deoarece cuibărește în stufăriș, acolo unde plantele pot fi foarte uscate și cu tulpini dure, incendierea stufului reprezintă cel mai mare pericol pentru această specie. Se hrănește cu mamifere și păsări mici, ouă, broaște și, rareori, cu pește.
Cormoranul mare
Phalacrocorax carbo este o pasăre acvatică de talie mare, lungimea corpului fiind de 77-94 cm și anvergura de 121-149 cm. Cântărește 1810-2810 g. Cormoranul mare poate fi văzut deseori pe pietre sau diferite alte suporturi, cu aripile întinse, ca și cormoranul mic, pentru a le usca la soare, neavând glandă uropigiană.
Rața mică
Rața mică (Anas crecca) are o răspândire foarte largă, arealul ei cuprinzând toată Europa, America de Nord și Asia. Este cea mai mică dintre speciile de rațe, așa cum sugerează și denumirea populară.
Rața mare
Rața mare (Anas platyrhynchos) Este una dintre cele mai frecvente și mai cunoscute specii de rațe, considerată strămoșul raței domestice. Prezintă un areal foarte întins. O găsim în aproape toată emisfera nordică, din zonele subarctice până în zonele tropicale, în Europa, Asia, partea de est a Africii, America de Nord și Centrală.
Egreta mare
Egreta mare (Ardea alba) este un stârc de dimensiuni foarte mari, cu penajul alb uniform. Lungimea corpului poate ajunge la 100 cm, iar anvergura la 170 cm. Specia prezintă un areal de distribuție extins pe toate continentele, exceptând zonele reci.
E
greta mică
Egreta mică (Egretta garzetta) Egreta mică este un stârc de dimensiuni medii, zvelt și elegant, cu penajul este de un alb imaculat. Arealul de răspândire al speciei este pe întreg continentul european, cu excepția Peninsulei Scandinave. Iernează pe continentul african.
Pescărușul albastru
Pescărașul albastru (Alcedo atthis) cuibărește în teritorii din palearcticul de vest până în Japonia, Sri Lanka, Indochina, Sulavesi și Insulele Solomon. În Europa se găsește la sud de latitudinea de 60°N. Este o pasăre de talie mică, foarte frumos colorată, lungimea corpului fiind de 18 cm.
Sfrânciocul roșiatic
Sfrânciocul roşiatic (Lanius collurio) poate fi văzut adesea stând pe suport în poziție verticală. Când este nervos își mișcă sacadat coada lungă în lateral. Lungimea corpului este de 16-18 cm.
Sfrânciocul roșiatic
Sfrânciocul roşiatic (Lanius collurio) poate fi văzut adesea stând pe suport în poziție verticală. Când este nervos își mișcă sacadat coada lungă în lateral. Lungimea corpului este de 16-18 cm.
Sfrânciocul roșiatic
Sfrânciocul roşiatic (Lanius collurio) poate fi văzut adesea stând pe suport în poziție verticală.
Când este nervos își mișcă sacadat coada lungă în lateral.
Lungimea corpului este de 16-18 cm.
Sfrânciocul roșiatic
Sfrânciocul roşiatic (Lanius collurio) poate fi văzut adesea stând pe suport în poziție verticală.
Când este nervos își mișcă sacadat coada lungă în lateral.
Lungimea corpului este de 16-18 cm.
Sfrânciocul roșiatic
Sfrânciocul roşiatic (Lanius collurio) poate fi văzut adesea stând pe suport în poziție verticală.
Când este nervos își mișcă sacadat coada lungă în lateral.
Lungimea corpului este de 16-18 cm.
Sfrânciocul roșiatic
Sfrânciocul roşiatic (Lanius collurio) poate fi văzut adesea stând pe suport în poziție verticală.
Când este nervos își mișcă sacadat coada lungă în lateral.
Lungimea corpului este de 16-18 cm.
Pițigoiul albastru
Pițigoiul albastru (Cyanistes caeruleus) este o specie de pasăre cântătoare de talie mică, viu colorată, simpatică, foarte vioaie și activă, uneori chiar agresivă. Îl putem observa iarna la hrănitoarele amenajate în grădini şi în parcuri. Uneori poate fi văzut făcând acrobații, atârnând cu capul în jos pe ramurile subţiri, în căutarea semințelor nutritive.
Pițigoiul mare
Pițigoiul mare (Parus major) Pițigoiul mare cuibărește în scorburi naturale sau artificiale. Iarna poate fi observat adesea la hrănitorile amplasate în localități și în parcuri, consumând semințe de floarea soarelui, miez de nucă, grăsime dar și mere.
Porumbel gulerat
Este un porumbel de talie mare, cu lungimea corpului de 38 – 45 cm și anvergura de 68 – 77 cm. Cântărește 284 – 690 g. Este mai mare decât porumbelul domestic. Nu prezintă dimorfism sexual.
Stârcul de noapte
Stârcul de noapte este un stârc de mărime medie, are lungimea corpului de 61 cm în medie. Nu prezintă dimorfism sexual. Ciocul este scurt, iar corpul este îndesat. Corpul este cenușiu, cu creștetul capului și spatele de culoare neagră.
Stârcul cenușiu
Stârcul cenușiu este cel mai mare stârc din România, având lungimea corpului de 96 cm, greutatea de 1020 – 2073 g și anvergura de 175 – 195 cm. Dimorfismul sexual este redus, masculii fiind în medie mai mari decât femelele.
Cocoșar
Cocoșarul este o pasăre cântătoare cu lungimea corpului de 22-27 cm. Cântărește 81-141 g. Îl putem observa mai ales iarna, când este foarte gregar, putând forma stoluri mari în special zone deschise.